Se afișează postările cu eticheta Healt Hint. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Healt Hint. Afișați toate postările
miercuri, 9 iunie 2010
Despre Salata Verde
Ce stim Despre Salata Verde ?
Denumita stiintific lactuca sativa, salata verde stimuleaza pofta de mancare, revigoreaza si curata organismul de toxinele acumulate. Aceasta contribuie, totodata, la combaterea deficitului de hemoglobina si saruri minerale din organism.
Bogatie de saruri minerale
In afara hidratilor de carbon (zaharuri) salata contine foarte multe saruri minerale, indispensabile metabolismului ca stimulenti: saruri de calciu, fosfor, iod, fier, magneziu, cupru, arsen, iar ca vitamine, in special vitamina C, apoi A, B, D si E. In afara de aceste substante, salata verde mai are in componenta ei hormoni estrogeni, cu efect anafrodisiac (reduce excitatia sexuala). Datorita vitaminei C, salata mareste rezistenta la infectii si virusuri si combate anemia.
Continutul abundent de mucilagii are un rol deosebit in reglarea digestiei si a tranzitului intestinal, fapt care intereseaza pe cei care sufera de constipatie, ca laxativ.
Alte efecte benefice ale salatei sunt cel hipoglicemiant, de drenare a ficatului, diuretic, cu indicatie in litiaze si edem, de aparitie si desfasurare normala a ciclului menstrual. Salata este, de asemenea, indicata in cazul tulburarilor neurovegetative din sfera cardiaca, cum ar fi tahicardia si extrasistolele, nevrozele cardiace etc.
Datorita unor substante cu caracter hormonal, salata este sedativa - consumata mai ales seara contribuie la diminuarea stresului zilnic - si, in plus, are calitatea de a induce un somn fiziologic.
Recomandari terapeutice
Sub forma de infuzie, salata are efect antispastic, diuretic si calmant. Infuzia bauta seara asigura un somn bun.
Daca se fierb doua salate bine spalate cu un litru de apa timp de 20 de minute, se obtine o solutie de uz extern.
Astfel, cu lichidul rezultat se pot pune comprese pe fata (pentru combaterea acneei) sau pe alte parti ale corpului, cum ar fi zonele afectate de psoriazis, cu efect decapant, de curatare a pielii. Compresele trebuie sa fie la temperatura camerei si se tin cate 10 minute (se aplica in 3 reprize).
Compresele au, totodata, rolul de a tonifia pielea fetei. Din aceasta cauza, lichidul rezultat din fierberea salatei.
se poate folosi sub forma de masti, mai ales in cazurile de cuperoza si ten uscat
marți, 8 iunie 2010
Calorii Alimentare
Caloriile
Caloria se refera la unitatea energetica dintr-un anumit aliment. Spre exemplu unele alimente au mai multe calorii, ca atare consumandu-le, obtii mai multa energie (de exemplu untul, untura de porc, uleiul de soia), in timp ce altele sunt sarace in calorii (castravetii, ridichiile). Atunci cand organismul consuma mai multe calorii decat are nevoie, acestea se transforma in grasime.
Proteinele
Proteinele sunt substante organice existente in celulele tuturor organismelor vii. In alimente, proteinele se regasesc in carne, peste, oua, lactate si leguminoase. Proteinele nu ingrasa. Ca functii ele intra in structura tesuturilor, a hormonilor, a unor enzime si participa la formarea anticorpilor, si altele.
Glucidele
Denumirea de glucide vine de la cuvantul grecesc glikis si inseamna dulce. Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante organice formate din carbon, hidrogen si oxigen. Cele mai multe dintre glucide sunt dulci. Glucidele reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism, dar ajuta si la metabolizarea lipidelor si a proteinelor. In alimente, acestea se regasesc in produse care contin fie zahar (miere, fructe), fie amidon (paste, faina, cereale).
Lipidele
Lipidele sau grasimile sunt substante organice grase si se regasesc in componenta alimentelor atat de origine animala (galbenus de ou, carne, lapte), cat si vegetala (struguri, smochine, linte, fasole). Au un rol important in organism (functii energetice, structurale, imunoprotectoare, si altele).
marți, 2 martie 2010
Cum se serveste vinul...
Vinul Alb
se serveste dupa ce a fost racit in prealabil la 12 c
se folosesc pahare in forma de lalea cu deschidere mai mica,pentru a nu se pierde savoarea...
Vinul rosu
se serveste la temperattura camerei .Se va desface cu cel jumate de ora inainte de a se servi.
se folosesc pahare in forme de lalea cu deschidere larga pentru perceperea aroamelor
Vinurile licoroase si cele dulci
se beau frapate la teperaturi de 6 c.
se folosesc pahare mici de 100 ml ci dechidere ingusta
Cum combinam Vinul si Mncarea
- la peşte, stridii, melci, crustacee - vinuri albe seci, spumoase usoare, şampanie brută;
- la antreuri şi aperitive - vinuri albe, seci sau demiseci, vinuri roze;
- la carne albă (viţel, miel, porc) şi la carne de pasăre - vinuri roşii buchetoase, uşoare, mai puţin pline, vinuri albe seci aurii
- la carne roşie (ovină, bovină) - vinuri de marcă roşii, pline, generoase şi puternice;
- la vînat, aceleaşi recomandări ca şi mai inainte, rezervandu-se însă vinurile delicate şi elegante pentru vînatul cu pene şi vinurile pline, pentru vînatul cu păr
- la sfîrsitul mesei - vin roşu sau vin alb licoros
- la brînzeturi, după cum urmează:
* la cele fermentate, de consistenţă moale - vinuri roşii puternice, de mare sevă;
* la cele de consistenţă semidură, cu pete verzi in interior - vinuri roşii uşoare;
* la brînză de oi - vinuri rozé, albe seci, roşii nesăţioase şi fructuoase;
* la brînză prosapătă, ca o pastă topită - vinuri albe şi roze dulci;
- la desertul zaharat: vinuri spumante, demidulci, vinuri dulci naturale;
- la fructe: vinuri albe dulci, spumante, demidulci;
- la cafea: vinars (distilate, învechite, de tip cognac), rachiu de fructe, lichioruri de marcă.
Vin acrisor cel pentru carne alba sau peste sunt insotite de salate stropite cu otet sau lamaie.Vinul care poate inbogatii gustul este unul evident acrisor si cu aciditate ridicatacel alb sec sau demi sec....ex.Sauvinignon Blanc,Riesling Italian
Vin amarui cel pe baza de carne rosie ...ex Merlot,Cabrnet Sauvignon ,Pinot Noir
Vin dulce care il mai folosim la deserturi sau sosuri italiene.ex marsalla wine ...
Etichete:
Healt Hint,
Secrete culinare
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



